Ca si crestini afirmam ca in sistemul juridic al Lui Dumnezeu s-a produs o schimbare – aceea a modului in care suntem catalogati. Adam in momentul acceptarii unei schimbari in conduita sa, a trecut o treapta care i-a schimbat statutul – acela din om nevinovat in aceea de om vinovat. Sunt convins ca el nu avea o viziune asupra consecintelor ce vor urma, constiinta lui nu era structurata inca. In momentul caderii s-a produs si o mutatie in natura lui, si anume a inceput sa se manifeste o atractie puternica pentru pacat fapt pe care il resimtim si noi azi.
Prin Isus Hristos s-a produs o restaurare a statului nostru, ni s-a oferit o sansa de reconciliere cu Dumnezeu si totodata o solutie de reabilitare a relatiei noastre in raport cu El.
In fiecare zi ne batem de diverse probleme, cu intensitati variabile. In rutina zilei azi m-am lovit de o problema aparent foarte dificila care in primele clipe mi-a resetat sistemul de valori si mi-a creat o stare de neliniste si de incordare emotionala destul peste limitele normale pe care am consumat-o proiectand-o in interior. Sigur in momente extreme sistemul de valori este puternic lovit, tot ceea ce credem ca oameni cu viziune teologica, ne vine sa aruncam in tomberonul teoriilor idealiste menite doar sa ne satisfaca intelectul dar care sunt precum statuile imobile, non pragmatice iar tendinta este de a vedea in adeptii pragmatismului o solutie. Recent recitisem cateva fragmente dragi din filosofia Kantiana[Critica a ratiunii pure, Critica a facultatii de judecare], pot spune ca sunt fascinat de gradul de abstractizare de care este capabil Kant, practic nivelul sau de creere a conceptelor denota o inteligenta superioara, — pe buna dreptate este recunoscut ca si cel mai mare filosof modern.
Sigur teologia ne impinge spre domeniul metafizicii(deci nu scapam de filosofie), defapt al fenomenelor care nu pot fi percepute cu simturile noastre, care depasesc cadrul experimental, acesta este si motivul pentru care credinta este obligatorie. Astfel substantierea Obiectului credintei se realizeaza doar prin credinta.
Am facut un artificiu de gandire care desi nu este de nivel academic mie personal mi-a fost util – m-a ajutat sa imi reincarc corect sistemul de valori 
. Ma gandeam la logica prin care Descartes si-a demonstrat sie insusi propria existenta (Descartes avea despre sine o conceptie ca res cogitans – lucru ganditor) – gandesc – deci exist a fost si pentru mine un punct de pornire. Ca si persoane daca suntem capabili de a primi reprezentari aposteriori pe care mai apoi le putem interpreta atunci evident Kant avea dreptate in a concluziona ca exista un interpretor apriori care ne permite intelegere lumii inconjuratoare. Evident totul e foarte abstract dar daca exista in noi acel interpretor apriori, iar noi ne gandim la Dumnezeu atunci evident ca exista in noi o axioma care indica spre Dumnezeu (dpdv filosofic confluenta de idei nu este nereprosabila). Astfel am facut un reboot echilibrat 
.
Din moment ce credinta are un sens mai mult decat abstract este normal sa considerat Crucea Sa un pivot al istorie care a schimbat cursul acesteia. Si mai mult daca Hristos a trecut prin suferinta torturii, prin moarte si apoi inviere nu este normal sa nu apreciem acest gest cu un imens respect. Acest fapt m-a determinat sa cred ca vorbele Lui sunt reale, respectul si credinta ne fac sa nu ne abatem de la drumul ingust al crestinului, ingust pentru ca nu ne putem permite sa nu credem, sa ne comportam in antiteza cu morala crestina.
