“Stiinta se conduce dupa un sistem impartial. O teorie este considerata adevarata daca exista suficient indicii pentru a demonstra ca este “dincolo de orice indoiala rationala”. Dimpotriva, matematica nu se bazeaza pe indicii provenite din experimente supuse esecului, ci pe o logica infailibila. Acest adevar a fost demonstrat de “problema tablei de sah incomplete”.
Avem o tabla de sah careia i-au fost extrase doua patrate din colturile opuse, deci raman doar 62 de patrate. Vom lua acum 31 de piese de domino de dimensiuni corespunzatoare astfel incat fiecare piese sa acopere exact doua patrate. Intrebarea este :”putem aranja cele 31 de piese de domino astfel ca ele sa acopere toate cele 62 de patrate de pe tabla de sah?”
(I) Abordarea stiintifica
Omul de stiinta va incerca sa rezolve aceasta problema experimentand, iar dupa ce va fi incercat o duzina de aranjamente, va descoperi ca toate esueaza. In cele din urma el va ajunge la concluzia ca exista destule indicii pentru a dovedi ca tabla nu poate fi acoperita. Totusi omul de stiinta nu are nici o certitudine, caci ar putea exista un aranjament pe care nu l-a incercat si care sa functioneze. Exista milioane de posibilitati diferite de amplasare si nu putem incerca decat o mica parte din ele. Concluzia ca aceasta problema nu are solutie este o teorie bazata pe experiment, dar omul de stiinta va trebui sa accepte posibilitatea ca intr-o buna zi teoria sa-i fie rasturnata.
(II) Abordarea matematica
Matematicianul incearca sa gaseasca o solutie prin construirea unei argumentatii care va conduce la o concluzie corecta ce va ramane valabila pentru totdeauna. O astfel de argumentare este urmatoarea:
-patratele extrase din colturile tablei de sah erau amandoua albe. Avem acum, deci, 32 de patrate negre si 30 albe.
-fiecare piesa de domino acopera doua patrate invecinate, iar astfel de patrate sunt mereu de culori diferite, adica unul e alb, celalalt e negru.
-in consecinta, indiferent de modalitatile de aranjare, primele 30 de dominouri asezate pe tabla trebuie sa acopere 30 de patrate albe si 30 de patrate negre.
-in consecinta vom ramane intotdeauna cu un domino si cu doua patrate negre.
-dar sa ne amintim ca toate piesele de domino acopera doua patrate invecinate, iar astfel de patrate au culori diferite. Totusi, cele doua patrate care raman sunt de aceiasi culoare si, deci, nu pot fi amandoua acoperite de o singura piesa de domino. In consecinta tabla e imposibil de acoperit.”[1]
Metodele stiintifice nu sunt exhaustive fapt care nu permite declararea adevarului absolut asupra unor fapte. In cadrul acestei categorii se afla si evolutionismul care, desi se bazeaza pe descoperiri stiintifice – emite teorii de interpretare care depasesc cu mult capacitatea de demonstrare matematica, bazandu-se pe niste ipoteze imposibil de demonstrat pana in prezent. Ori intr-o demonstratie riguroasa daca te bazezi pe ipoteze nedemonstrate esti in pericolul de a nu detine un adevar ci mai degraba o opinie.
Din punct de vedere riguros matematic evolutionismul ramane doar o opinie.
———————————————-
[1] – Marea teorema a lui Fermat. – Simon Singh


Camix said
Hm! Ai făcut praf metoda ştiinţifică. Sună foarte interesant.
S-ar putea spune, atunci, că metoda ştiinţifică merge după modelul de la particular către general, iar cea matematică de la general către particular?
În altă ordine de idei, reuşite imaginile de blog! Titlul blogului îmi aminteşte de ‘un pas mare pentru omenire’
romuluss said
Metoda stiintifica este buna, dar daca nu are atasat un model matematic de interpretare si demonstrare (fapt valabil in evolutionism) totul ramana la datul cu parerea. Teoria pe care am citat-o mai sus reprezinta parerea matematicienilor vizavi de metoda stiintifica.
Ai remarcat bine – stiinta porneste de la particular spre general dar din pacate in multe capitole ramane la un pas N finit unde se termina rationamentul fapt care matematic vb nu ii da dreptul la afirmatii exhaustive.
Deci eu raman la credinta – crestina
Alex said
Hristos a inviat, draga Romuluss. Felicitari pentru temă, e fascinanta asa cum o prezinti tu. Si aproape ca ma faci sa ma uit din nou pe manualele de matematica. Pt ca le-am pastrat, nu m-am indurat sa le arunc. Daca nu am inteles eu matematica, nu inseamna ca ea e rea, ci eu sunt nepriceput. O sa le dau elevilor sa citeasca ce frumos scrie un matematician, pt ca unii au tendinta prosta de a-si pune “ochelari de cal”: numai asta si atat! Ori matematica e si arta si muzica si poezie, dar mai ales teologie! Ea conceptualizeaza, abstractizeaza absolut orice exista. Chiar si pe cele ce nu le putem vedea sau intelege. Ea ne propune modele de gandire, de logica, de viziune asupra realitatii. Tu stii sa spui toate astea mult mai frumos si mai convingator.
Faina de tot problema cu tabla de şah. Asa cum sunt temele clasice de la informatica (problema rucsacului, etc) sunt sigur ca si aceasta tema se poate implementa intr-un program, printr-un limbaj de programare cunoscut (cred ca tu ai facut-o de mult!). Invatasem si eu ceva…candva. Am uitat! Dar imi amintesc cu placere de efortul de a-mi storce mintea ca sa asamblez proceduri de tip “for”, “while”, “do-while”, imbricari si altele. O sa le dau tema asta (daca nu te superi) la o clasa de informatica ai carei elevi ii simpatizez in mod deosebit pt deschiderea pe care o au fata de noutati si provocari.
Multa sanatate!
romuluss said
Adevarat a Inviat!
Ma bucur Alex, ca ai gasit ceva util in ceea ce am framantat si am pus pe post.
Nu as putea sa ma supar Alex draga, ci ma bucur. Cred ca daca noi am fost victime ale unui sistem pedagogic cum a fost – tinerii de azi merita sa vada si o alta fata a matematicii. Daca nu vor fi matematicieni sau olimpici macar sa ramana cu sentimentul placut al orelor de mate.
Pentru mine orele de mate au fost cele mai placute ore, au fost orele pt care mergem la scoala. Tin minte colegii ziceau : “off iar mate!!!!!!” – eu in inima mea aveam o bucurie imensa pt ca de aceea am venit la scoala pt mate